Adolescenta, o aripa a vietii

Adolescenta...tineretea...o aripa ce curmeaza viata oricarui om. Insa cand spun ,,adolescent" ma gandesc la iubire, la visuri, la bucurie, dar si la dezamagiri si regrete. Orice tanar are propriile conceptii care sunt diferite de cele ale parintilor si in fiecare familie exista certuri si vor mai fi certuri intre generatii. Conceptiile batranesti ale parintilor, regulile lor stupide si sfaturile care adesea sunt date uitarii vor avea poate ca mai tarziu valoare. Insa, noi , nu prea agreem aceste lucruri. Ca de exemplu de ce sa nu iesi afara cu prietenii, iubitu decat sa stai in casa, dc sa nu te uiti la un film inloc sa citesti, dc sa nu te imbraci cum vrei daca asa e gustul fiecaruia si tot asa mai departe ca ar mai fii sute de exemple si inca nu le-as sti pe toate. Dar parintii nostri spun mereu ca ne vor doar binele, ca vor sa avem un viitor asigurat si pentru asta intr-una ne impun,,invata,invata si iar invata'' sau ,,fa aia,nu fa asta,dute acolo, stai aici!"; dar noi fire orgolioase si cu un caracter incapatanat ,as putea spune, le raspundem acestora in asa fel incat vina sa nu fie a noastra. Dar trecand si eu prin astfel de experiente stiu cum e sa te bata cineva la cap, sa ti se impuna si tu sa nu vrei si sa ai dreptate , iar ei sa nu recunoasca sau sa te aprecieze. Asa se isca certuri, lacrimi si vorbe urate...Deci fratilor haideti sa tratam cu indiferenta astfel de momente cand suntem in clipe dificile, haideti sa cautam solutii de rezolvare si haideti sa ne gandim ca si noi vom fi in situatia celor mari, a parintilor...

Ce-as mai vrea sa dau timpul inapoi...

      Inainte de toate, v-as ruga sa ascultati melodia http://www.youtube.com/watch?v=xuzZBDh8U5w  (whiskey lullaby) pentru ca altfel ceea ce urmeaza sa cititi nu va avea farmec.Si incep...

    E duminica seara.Am intrat in casa ce ascunde atatea amintiri frumoase.Afara e foarte frig,iar noi ,,prietenii,, din fata blocului vorbim,ne mai certam...insa prietenii adevarati deapana amintiri...

   Imi amintesc cand acum 8 ani noi 6 sau 7 ne-am cunoscut. Mona m-a adus in fata...si chiar daca celelalte fete ma priveau ca pe un strain, ea ma privea ca pe o prietena, poate pentru si faptul ca eram colege. A trecut o saptamana,doua,o luna...NOI toate am inceput sa ne intelegem... eu, Diana, Andreia, Mona, Vlad, Victor, Robert, Renaty, Irina, Deea, Ada, Biencuta si multe alte fete...Ani au trecut, ne-am jucat, am cantat, am pictat si au trecut in jur de 4 ani. Apoi in fata blocului a aparut Adi si Adriana. Ca de obicei erau ca niste intrusi..dar dupa ce i-am cunoscut, ei s-au integrat foarte bine in grupul nostru. Si timpul a trecut...jocuri, rasete, glume, certuri...pur si simplu dintr-un lucru banal il transformam intr-un lucru enorm. Pot spune totul doar in cateva cuvinte...O COPILARIE DE NEUITAT. Acum cand ma gandesc la aceste momente o lacrima rece imi curge pe obrazul batut de atatea bucurii, dar si de suparari. Dar de ce suparari? Pentru ca odata cu trecerea timpului altii au incercat sa ne distruga acest grup. Si chiar seara asta am intalnit o astfel de situatie. Dar in seara asta eu, Mona si Adriana am depanat amintiri dar am si vorbit despre cei ce ne-au ranit. Asa ca aceasta compunere in care imi exprim gandurile este pentru toti PRIETENII MEI ADEVARATI!

Ploua

Mda e vineri seara.Azi la scoala...ce sa mai najpa rau de tot.E vreo 11 noaptea si mi-am zis,,naa hai sa ma culc'' dar nici bine nu am adormit si in minte mi s-a tiparit un cosmar,,Maine,sambata,facem scoala''...adik eu in loc sa dorm pana la 10, sa ma uit la TV si sa merg la shopping ce voi face?...voi merge la scoala...hmm ,,lasa ca trece si asta''imi zic...

Dimineata....TRTRTR alarma....off nu vreau sa ma trezesc, chiar nu vreau..dar...trebuie(morocanoasa)... ma rog trec vreo 20 de min si merg la sc...trec si aici 3 ore si ca sa vezi,,Copii mergeti acasa!'' iar eu,,Alleluia"...si vin si imi fac calcu ca draga doamne trebuia sa ast 10 minute sa intru in ceva si na mai stau si mai vb pe mass si pe la 5 am zis sa ies si eu afara...si na ma gandeam sa ies cu el..cu prietenii..era totul ok...DAR(intotdeauna exista un dar) pe la 6 cand ma pregatesc sa ies din casa ...ma uit pe geam si.....PLOUA...poftim?glumesti?chiar ai de gand sa imi strici toata sambata?...si parca aud cum ploaia zice,,ne ne ne ne nu mai iesi afara..sac sac sac''.Offff ce am facut ca sa merit asta:((:((:D:)

Tu esti somnambula?

e tarziu...e vreo 12 noaptea...eu cu varamea,Catalina, stateam si ne uitam la un film...si na eu avand o zi mai obositoare am adormit

cata: ha ha ha...u anca la ce film sa ne mai uitam ca asta s-a terminat
eu: .....somn.....hhhhhhhhhrrrrrrrrr
cata: tu ce are telecomanda asta?
eu:..da asta devine mai greu...hrrrr....somn
cata: ce? (foarte surprinsa)
        tu...tu esti somnambula?
eu:..ce?... a da....ppff:)):)):))

cata: :)):)):)):)) si radea de numa numa

trec 15 minute

eu dormeam

cata:.. anca anca..

eu:..ce?(cu o voce somnoroasa)
cata: mi foame...:)):))

eu: off ...copchil...

trec vreo 20 de minute....catalina nu avea somn si eu ca de obicei dormeam

cata se duce in baie se uda pe maini si ma stropeste
eu: ...tu animala...lasa-ma
cata: hai gata... gimnastica...( si imi ia piciorul si mana)... si unu, doi, trei...:)):))

eu adorm din nou... se pune si cata in pat..pana la urma gaseste un alt film dar de data asta de groaza...ea pierde telecomanda off :P
eu:... ssffrrr...somn...
cata: tu trezeste-te tu..unde e telecomanda?
eu:  ha? ce..ce?de ce?
cata: schimba ca e prea infricosator filmu...:)):)):))

si uite asa eu am ajuns sa ma culc pe la 2 ,3 din cauza ei...lasa ca vezi tu ce iti fac tu catalina...

Te iubesc...

Cand tu esti langa mine, mereu am emotii.Imi vine sa te imbratisez, sa te sarut dar nu am curajul pentru ca tu...nu conteaza.Cu firea ta sincera, sensibila si amuzanta mereu mi-ai pictat pe chip un zambet.Si chiar de multe ori cand ma vezi suparata eu spun ca nu am nimic dar defapt te vreau aproape, iar atunci ascund totul sub un zambet discret.De fiecare data cand faceai cativa pasi in care ma invaluiai cu dragoste, ma simteam intr-o lume magica, dar cand aparea o alta fata, acest univers se destrama.Chiar si acum port in suflet un sentiment unic, pur care ma face sa plutesc pe fulgii de nea ce imi aduc aminte de tine.Doar doua cuvante pot descrie ceea ce simt eu acum si acelea fiind...te iubesc...

Emotii...

Ieri...Marti, ziua in care dadeam teza la geografie si aveam niste filmari pe un post de televiziune in legatura cu activitatea mea la palat(cantatul).Orele trec si am ajuns la ora de geogra, teza ...
profu (intra): Buna ziua copii! (el foarte zambaret)
elevii: Bbuunnaa zziiuuaa...(noi, foarte somnorosi si fara chef de nimic)
profu: Mama da ce chef aveti de teza...ma uimiti. (ironic). Gata sa nu mai pierdem timpul.Acestea sunt subiectele, eu va urez ,,succes!''

Trece o ora (in pauza)
cativa colegi: ce usor a fost...cred ca i-au 10
altii: mdaa cum zici tu...(,,optimisti'' ca intotdeauna)
eu,Cata: tu fata hai ca intarziem la filmari...ne imbracam repede in timp ce colegii,,tu dar unde mergeti? chiuliti?'' iar noi le raspundem ,,sigur ca da''

Dupa 40 de minute, ajungem la palat

Cei de la prima tv intermedia au sosit...vai am emotii...
reportera: sa vedem cine e primul/prima?
noi:primul din alfabet la prenume
eu: nu ...de ce eu?.... si va dati seama ca aveam mii de emotii
reportera: mai intai vei canta si apoi iti vom lua un interviu, ok?
eu: ok

Trec 10 minute de cantat
Interviul...
reportera:Vei zice in fata camerei cum te numesti, varsta, scoala, cum ai ajuns la palat, ce ai de gand sa faci in viitor si daca mai ai tu ceva de zis poti spune. Bine?
eu: binee...(imi crantane dintii)
eu(interviul:)) ): Ma numesc ******* Anca-Mihaela, am 14 ani ...ăăă...aproape 15 si invat la sc,,Miron Costin. Păi...am ajuns la palatul copiilor prin intermediul verisoarei mele care si ea...ăăă...canta... si in viitor am de gand ca hobiul meu principal sa fie muzica. Cantatul...cum sa va spun...ma relaxeaza si este o cale de a ma elibera :)):)).     (aberatii)
reportera: Bun iti multumim si iti uram succes in continuare!
eu: mers...multumesc si eu (zambet larg:D)

Vai men m-au trecut toate caldurile...Oare cum a iesit....Penal domnle penal...Nu imi ramane nimic altceva de facut decat sa ma vad la televizor sambata si bine inteles cu piesele de iarna...de craciun...Fiuhhh ce mai zi...Cate emotii........ 

Asa-s eu...

Buna! Ma numesc Anca si sunt o fire foarte ambitioasa, sensibila si amuzanta...Timpul trece pe langa mine cand nici nu imi dau seama.La fel si vorbele si oamenii.Eram acum 4 zile in urma, la scoala, si am auzit-o pe varamea, Cata (si colega mea), cum isi facea reclama la un blo...Bro.. asa BLOG.Ce e ala?
La ce iti foloseste?Nu stiam...Mi-am mai intrebat colegii, prietenii si pana la urma toti mi-ai spus ca ,,e o chestie foarte tare''. Mda...m-au lamurit mai mult de o gramada.Ce m-am gandit: ia sa ma uit eu pe blogurile colegilor mei...uau e chiar fain...Parca mi-as face si eu..Dar stai,ce sa scriu?Daca nu am inspiratie...Si atunci m-am gandit ca imi voi scrie pe acest blog intamplarile, creatile mele si faze amuzante...Si asa s-a nascut si blogul meu...